Scrisoare catre parlamentarii nostri

SCRISOARE-APEL CATRE PARLAMENTARII ROMANIEI


DOAMNELOR SI DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca trebuie sa se puna capat, o data pentru totdeauna, campaniei injuste de “ofensiva antiarmata”, prin care se induc in imaginea publica multe neadevaruri, inventive, acuze si ineptii cu adresa la institutia militara si slujitorii ei de ieri si de azi, prin care sunt aruncate la lada de gunoi adevarurile privind specificul, particularitatile, greutatile si privatiunile slujirii tarii sub Drapel pe perioade de zeci de ani.
In acest sens, actuala sesiune parlamentara pune in fata domniilor voastre o problema de mare responsabilitate politica, cu rezonanta si implicatii in planul statutului Romaniei de tara membra NATO si UE, dar si al traditiilor militare romanesti si europene, traditii care, de aproape doua secole (cu exceptia perioadei 1949-1989), au mers “umar la umar”. Va invitam la o analiza profunda, temeinica asupra situatiei denigratoare, de umilinta, in care, pe nedrept, a fost adusa armata, cadrele militare in rezerva, pensionarii militari si va rugam ca prin atitudinea, comportamentul politic si votul exprimat – sa va precizati clar pozitia fata de starea actuala si viitorul institutiilor statale de aparare, ordine publica si siguranta nationala, fata de locul, rolul si semnificatia profesiei militare in societatea romaneasca.
In orice tara din lume – si, cu atat mai mult, in tarile civilizate - profesia militara nu este una oarecare. Ea are la baza un statut profesional bine definit si apartine unui domeniu de activitate sociala care este organizat si functioneaza in baza principiilor specifice ce definesc si pun in practica securitatea nationala. Pe timp de razboi, pe timpul starii de asediu sau a starii de urgenta, in interes national, serviciul militar inseamna sacrificiul suprem asumat prin juramant (este singurul text de juramant care solicita acest lucru). Pe timp de pace militarul de cariera este supus unor limitari drastice ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, care nu se negociaza, ci doar se executa. Pentru Armata Romaniei, ele sunt clar prezentate in Sectiunea 3 – Interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, din Legea nr. 80 / 1985 privind Statutul cadrelor militare. Foarte pe scurt, reamintim doar cateva dintre aceste “interziceri si restrangeri”: sa faca parte din partide sau organizatii politice; sa candideze pentru a fi ales in autoritatile publice; sa declare si sa participe la greva; sa-si exprime public anumite opinii; sa participe la mitinguri, demonstratii, procesiuni; sa indeplineasca alte functii decat cele in care sunt incadrate; sa fie asociat unic sau sa participe la administrarea unor societati comerciale; sa se deplaseze in strainatate fara aprobare etc.
Militarul este supus, chiar pe timp de pace unui program de munca nenormat; pe langa cele 8 ore teoretice el executa cu regularitate servicii de 24 ore, exercitii si aplicatii care pot dura de la cateva zile pana la cateva saptamani si chiar luni, alte misiuni operative, delegatii etc. In orice moment el trebuie sa raspunda la apel si sa se prezinte in barem la unitate sau la locul de interventie, toate acestea fara nicio recuperare prin plata sau timp liber.
Codul penal, prin art. 413-437, precizeaza infractiuni cu sanctiuni drastice pentru militari. Spre exemplu, doar absenta nejustificata pe timp de pace de la program sau serviciu care depaseste 3 zile se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Tot in sirul privatiunilor se inscriu si: avansarea in grad si functie a militarului de cariera care este supusa rigorilor unor etape si forme de pregatire obligatorii parcurse cu mari eforturi si sacrificii; imposibilitatea accesului la surse suplimentare de venit, ceea ce-l tine departe de economia de piata si de acumulari materiale sau financiare; obligativitatea mutarilor dese dintr-o garnizoana in alta cu implicatii nefaste majore asupra situatiei familiale (serviciu pentru sotie, scoli pentru copii etc.).
Armata este prima institutie a statului roman care a facut cu adevarat o reforma reala, s-a aliniat la prevederile Tratatului de la Viena si din 1996 pana in 2007 efectivele militare au fost reduse de la peste 350.000 la 75.000. In acest context, al unei reforme nemiloase, peste 40.000 de cadre militare au fost nevoite sa paraseasca sistemul suportand curmarea carierei in plina ascensiune, crezand in legislatia adoptata de statul roman care prevedea rasplata muncii anterioare si sprijin in continuarea activitatii in alte sectoare. Prin eforturi proprii si noi sacrificii multi dintre acesti oameni s-au facut repede utili si remarcati in alte sectoare de activitate; ei nu au “alimentat” criminalitatea transfrontaliera, cum s-a intamplat in cazul restructurarii altor armate europene.
Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a aderat la NATO, apoi la UE. Ar fi o gresala de neiertat uitarea eforturilor Armatei, daruirea si sacrificiile pentru atingerea acestor obiective. Romania a avut si are trupe in 2-3 teatre de operatii, pe 2 continente, cu morti si raniti.
Aceste ingradiri, restrictii, privatiuni, eliminari sau restrangeri ale unor drepturi si libertati fundamentale, eforturi si sacrificii, militarul le suporta mai mult sau mai putin in orice armata din lume. Dar orice tara care considera securitatea nationala ca valoare suprema pentru natiune le evalueaza, le comensureaza si are in vedere compensatii care sunt clar stabilite si puse in fata militarului sau politistului din momentul accederii in cariera si care, oricat de mari ar fi, nu pot acoperi niciodata pierderea vietii sau sacrificiile personale si familiale.
In decursul procesului complex si anevoios de pregatire si aderare la NATO si UE Romania si Armata sa au desfasurat o ampla activitate de documentare asupra legislatiei care sta la baza organizarii si functionarii structurilor militare active si de rezerva din tarile cu democratii avansate, iar principiile acestei legislatii au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ romanesc pe domeniu si a constituit o importanta “bila alba” in procesul de aderare.
DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca si legislatia romaneasca referitoare la institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa continue a fi in spiritul celor anterior prezentate.
I. In concret, prin acest apel la domniile voastre, va rugam sa va aplecati cu multa atentie asupra prevederilor nefaste ale Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International si sa luati in dezabatere propunerile legislative inregistrate la Senat inca din noiembrie 2009 pentru indreptarea greselii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, facuta prin angajarea raspunderii Guvernului, care afecteaza in mod deosebit cadrele militare ajunse in postura de “pensionar” fara voia lor. Actiunea dumneavoastra ar stopa sutele de procese declansate deja la toate instantele din tara, precum si protestele adresate autoritatilor publice interne si organismelor internationale. Actiunile in instanta, memoriile si protestele sunt sustinute de argumente fara dubii privind incalcarea prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, cu raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de pensie care este un drept de proprietate privata, dreptul la munca, la caracterul vadit discriminatoriu al legii etc.
II. Sa tineti cont de argumentele noastre si de multe altele, precum si de succintele exemple prezentate in cele ce urmeaza si sa eliminati din continutul Legii privind sistemul unitar de pensii prevederile referitoare la militari si functionarii publici cu statut special din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Aceste categorii socio-profesionale trebuie sa se supuna in continuare prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensile militare de stat (cu completarile si modificarile ulterioare) si, respectiv, ale Legii 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor (cu completarile si modificarile ulterioare), care au la baza principii similare cu cele din legislatia tarilor membre NATO si UE si care nu sunt nici “legi speciale”, nici “legi de privilegii”, ci sunt legi care se incadreaza in pilonul al doilea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC. Suntem constienti de faptul ca, in actuala situatie economica romaneasca, putem beneficia doar de principiile din legislatia celorlalte tari membre NATO si UE, nu si de cuantumul pensiilor militare (in Romania pensia militara medie este de 1.400 lei, adica 340 euro, iar in tarile la care ne raportam este de peste 3.400 euro).
Va rugam, stimati parlamentari, sa nu uitati faptul ca sistemul pensiilor militare in Romania are izvoare istorice inca din 1829-1830, a fost perfectionat si consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza, prin infiintarea Casei de Pensii a Armatei, este un sistem cladit incepand cu aproape doua secole in urma, a carui daramare ar fi o mare gafa istorica.
Referitor la principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE, acestea au trasaturi esentiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege ocupationala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol total independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile, dar cu prevederi total aparte pentru militari (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. In Romania acest procent este de 60% din solda de baza, fara sporuri;
- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite. In Romania se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
- în marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime etc.).
Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem.
Exemplele de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, in masura in care au fost intelese corect si cu buna credinta, propun, in ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat intr-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului inaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile.
Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, intreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale, a securitatii proprietatii si individului. Planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei in tara noastra nu tebuie sa genereze manifestari de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricand garantia stabilitatii statale pe plan intern si international.
Deci si in Romania, ca in toate tarile membre NATO si UE, actualul sistem a pensiilor militare este si trebuie sa ramana un sistem ocupational. In cadrul acestuia, metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii, acesta nefiind nicaieri specific armatei si profesiei militare. Militarul, oriunde in lume, slujeste tara sub drapel suportand privatiunile profesiei, iar pentru aceasta primeste o solda, nu are dreptul la negocierea unui salariu, iar la trecerea in rezerva o pensie (renta) care se raporteaza la activitatea lui de militar.
Nu putem sa nu ne intrebam acum: Romania a gresit prin aderarea la NATO si UE sau greseste acum, cand se indreapta in alta directie?
In ceea ce priveste Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, prin miile sale de membri si simpatizanti, ramane ferm atasat valorilor occidentale si nationale si va utiliza gradual toate formele legale ale activitatii sindicale, in plan intern si international, pentru ca Armata Romaniei, activa si in rezerva, sa acceada tot mai mult spre aceste valori, nu sa oscileze intre ele si terfelirea lor.
Consideram ca drumul Romaniei si al Armatei sale este fara intoarcere, dar in acest demers, dumneavoastra, clasa politica actuala, careia i s-au incredintat destinele natiunii, aveti rolul hotarator.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!