duminică, 18 aprilie 2010

Scrisoare catre parlamentarii nostri

SCRISOARE-APEL CATRE PARLAMENTARII ROMANIEI


DOAMNELOR SI DOMNILOR SENATORI SI DEPUTATI,

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca trebuie sa se puna capat, o data pentru totdeauna, campaniei injuste de “ofensiva antiarmata”, prin care se induc in imaginea publica multe neadevaruri, inventive, acuze si ineptii cu adresa la institutia militara si slujitorii ei de ieri si de azi, prin care sunt aruncate la lada de gunoi adevarurile privind specificul, particularitatile, greutatile si privatiunile slujirii tarii sub Drapel pe perioade de zeci de ani.
In acest sens, actuala sesiune parlamentara pune in fata domniilor voastre o problema de mare responsabilitate politica, cu rezonanta si implicatii in planul statutului Romaniei de tara membra NATO si UE, dar si al traditiilor militare romanesti si europene, traditii care, de aproape doua secole (cu exceptia perioadei 1949-1989), au mers “umar la umar”. Va invitam la o analiza profunda, temeinica asupra situatiei denigratoare, de umilinta, in care, pe nedrept, a fost adusa armata, cadrele militare in rezerva, pensionarii militari si va rugam ca prin atitudinea, comportamentul politic si votul exprimat – sa va precizati clar pozitia fata de starea actuala si viitorul institutiilor statale de aparare, ordine publica si siguranta nationala, fata de locul, rolul si semnificatia profesiei militare in societatea romaneasca.
In orice tara din lume – si, cu atat mai mult, in tarile civilizate - profesia militara nu este una oarecare. Ea are la baza un statut profesional bine definit si apartine unui domeniu de activitate sociala care este organizat si functioneaza in baza principiilor specifice ce definesc si pun in practica securitatea nationala. Pe timp de razboi, pe timpul starii de asediu sau a starii de urgenta, in interes national, serviciul militar inseamna sacrificiul suprem asumat prin juramant (este singurul text de juramant care solicita acest lucru). Pe timp de pace militarul de cariera este supus unor limitari drastice ale drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, care nu se negociaza, ci doar se executa. Pentru Armata Romaniei, ele sunt clar prezentate in Sectiunea 3 – Interzicerea sau restrangerea exercitiului unor drepturi si libertati, din Legea nr. 80 / 1985 privind Statutul cadrelor militare. Foarte pe scurt, reamintim doar cateva dintre aceste “interziceri si restrangeri”: sa faca parte din partide sau organizatii politice; sa candideze pentru a fi ales in autoritatile publice; sa declare si sa participe la greva; sa-si exprime public anumite opinii; sa participe la mitinguri, demonstratii, procesiuni; sa indeplineasca alte functii decat cele in care sunt incadrate; sa fie asociat unic sau sa participe la administrarea unor societati comerciale; sa se deplaseze in strainatate fara aprobare etc.
Militarul este supus, chiar pe timp de pace unui program de munca nenormat; pe langa cele 8 ore teoretice el executa cu regularitate servicii de 24 ore, exercitii si aplicatii care pot dura de la cateva zile pana la cateva saptamani si chiar luni, alte misiuni operative, delegatii etc. In orice moment el trebuie sa raspunda la apel si sa se prezinte in barem la unitate sau la locul de interventie, toate acestea fara nicio recuperare prin plata sau timp liber.
Codul penal, prin art. 413-437, precizeaza infractiuni cu sanctiuni drastice pentru militari. Spre exemplu, doar absenta nejustificata pe timp de pace de la program sau serviciu care depaseste 3 zile se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
Tot in sirul privatiunilor se inscriu si: avansarea in grad si functie a militarului de cariera care este supusa rigorilor unor etape si forme de pregatire obligatorii parcurse cu mari eforturi si sacrificii; imposibilitatea accesului la surse suplimentare de venit, ceea ce-l tine departe de economia de piata si de acumulari materiale sau financiare; obligativitatea mutarilor dese dintr-o garnizoana in alta cu implicatii nefaste majore asupra situatiei familiale (serviciu pentru sotie, scoli pentru copii etc.).
Armata este prima institutie a statului roman care a facut cu adevarat o reforma reala, s-a aliniat la prevederile Tratatului de la Viena si din 1996 pana in 2007 efectivele militare au fost reduse de la peste 350.000 la 75.000. In acest context, al unei reforme nemiloase, peste 40.000 de cadre militare au fost nevoite sa paraseasca sistemul suportand curmarea carierei in plina ascensiune, crezand in legislatia adoptata de statul roman care prevedea rasplata muncii anterioare si sprijin in continuarea activitatii in alte sectoare. Prin eforturi proprii si noi sacrificii multi dintre acesti oameni s-au facut repede utili si remarcati in alte sectoare de activitate; ei nu au “alimentat” criminalitatea transfrontaliera, cum s-a intamplat in cazul restructurarii altor armate europene.
Fiind prima tara semnatara a Parteneriatului pentru Pace, Romania a aderat la NATO, apoi la UE. Ar fi o gresala de neiertat uitarea eforturilor Armatei, daruirea si sacrificiile pentru atingerea acestor obiective. Romania a avut si are trupe in 2-3 teatre de operatii, pe 2 continente, cu morti si raniti.
Aceste ingradiri, restrictii, privatiuni, eliminari sau restrangeri ale unor drepturi si libertati fundamentale, eforturi si sacrificii, militarul le suporta mai mult sau mai putin in orice armata din lume. Dar orice tara care considera securitatea nationala ca valoare suprema pentru natiune le evalueaza, le comensureaza si are in vedere compensatii care sunt clar stabilite si puse in fata militarului sau politistului din momentul accederii in cariera si care, oricat de mari ar fi, nu pot acoperi niciodata pierderea vietii sau sacrificiile personale si familiale.
In decursul procesului complex si anevoios de pregatire si aderare la NATO si UE Romania si Armata sa au desfasurat o ampla activitate de documentare asupra legislatiei care sta la baza organizarii si functionarii structurilor militare active si de rezerva din tarile cu democratii avansate, iar principiile acestei legislatii au fost utilizate la realizarea cadrului legislativ romanesc pe domeniu si a constituit o importanta “bila alba” in procesul de aderare.
DOAMNELOR SI DOMNILOR PARLAMENTARI,
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate considera ca si legislatia romaneasca referitoare la institutiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa continue a fi in spiritul celor anterior prezentate.
I. In concret, prin acest apel la domniile voastre, va rugam sa va aplecati cu multa atentie asupra prevederilor nefaste ale Capitolului IV din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International si sa luati in dezabatere propunerile legislative inregistrate la Senat inca din noiembrie 2009 pentru indreptarea greselii legislative privind interzicerea cumulului pensie-salariu, facuta prin angajarea raspunderii Guvernului, care afecteaza in mod deosebit cadrele militare ajunse in postura de “pensionar” fara voia lor. Actiunea dumneavoastra ar stopa sutele de procese declansate deja la toate instantele din tara, precum si protestele adresate autoritatilor publice interne si organismelor internationale. Actiunile in instanta, memoriile si protestele sunt sustinute de argumente fara dubii privind incalcarea prevederilor Conventiei pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, cu raportare la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul de pensie care este un drept de proprietate privata, dreptul la munca, la caracterul vadit discriminatoriu al legii etc.
II. Sa tineti cont de argumentele noastre si de multe altele, precum si de succintele exemple prezentate in cele ce urmeaza si sa eliminati din continutul Legii privind sistemul unitar de pensii prevederile referitoare la militari si functionarii publici cu statut special din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala. Aceste categorii socio-profesionale trebuie sa se supuna in continuare prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensile militare de stat (cu completarile si modificarile ulterioare) si, respectiv, ale Legii 179/2004 privind pensiile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor (cu completarile si modificarile ulterioare), care au la baza principii similare cu cele din legislatia tarilor membre NATO si UE si care nu sunt nici “legi speciale”, nici “legi de privilegii”, ci sunt legi care se incadreaza in pilonul al doilea privind schemele ocupationale (profesionale) guvernate de Directiva Europeana nr. 86/378/EEC, modificata prin Directiva nr. 97/96/EEC. Suntem constienti de faptul ca, in actuala situatie economica romaneasca, putem beneficia doar de principiile din legislatia celorlalte tari membre NATO si UE, nu si de cuantumul pensiilor militare (in Romania pensia militara medie este de 1.400 lei, adica 340 euro, iar in tarile la care ne raportam este de peste 3.400 euro).
Va rugam, stimati parlamentari, sa nu uitati faptul ca sistemul pensiilor militare in Romania are izvoare istorice inca din 1829-1830, a fost perfectionat si consacrat definitiv in timpul lui A.I. Cuza, prin infiintarea Casei de Pensii a Armatei, este un sistem cladit incepand cu aproape doua secole in urma, a carui daramare ar fi o mare gafa istorica.
Referitor la principiile si metodologia care stau la baza calculului pensiilor militare in tarile membre NATO si UE, acestea au trasaturi esentiale comune, astfel:
- sistemul de calcul al pensiilor militare prezinta particularitati distincte conceptual fata de cel al pensiilor civile, în spiritul celor de mai sus, si este reglementat prin lege ocupationala separata (Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Coreea de Sud, Israel, Egipt, Japonia, Cehia, Polonia) sau printr-un capitol total independent, cuprins formal într-o singura lege, împreuna cu cel al pensiilor civile, dar cu prevederi total aparte pentru militari (Franta, Italia, Grecia, Portugalia, Austria);
- baza de calcul a pensiilor militare se stabileste în functie de valoarea soldei din ultima luna de activitate (Germania, Marea Britanie, Turcia, Italia, Grecia, Austria, Japonia, Coreea de Sud, Israel) sau de media soldelor pe ultimele trei sau sase luni (Franta, Egipt), precum si de vechimea integrala în armata (în majoritatea tarilor – 30 ani, Japonia – 20 ani, Israel – 25), si de vârsta standard de pensionare. Pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul rezultate i se aplica un procent cuprins între 75-80%. In Romania acest procent este de 60% din solda de baza, fara sporuri;
- în toate tarile, la pensia de baza calculata se adauga sporuri determinate de anii prestati peste vechimea de pensionare (acolo unde au fost acceptate unele cazuri) si de conditiile de desfasurare a serviciului si anume: categorii de forte armate si genuri de arme, specialitati, garnizoane izolate, misiuni în teatre de operatii. Indiferent de numarul anilor rezultati prin adaugarea acestui spor de vechime la timpul efectiv lucrat, baza de calcul a pensiei ia în consideratie nu mai mult de 40 sau 45 de ani, în functie de tara, pentru a nu depasi valoarea salariului luat în calcul. De exemplu, în armata franceza, daca unui militar profesionist, iesit la pensie la limita maxima de 25 de ani de serviciu activ, prin aplicarea sporului de conditii deosebite s-ar ajunge la o vechime de 55 de ani, baza de calcul se limiteaza însa numai la 40 de ani. În armata portugheza, valoarea reala a pensiei poate fi mai mare decât salariul dinaintea pensionarii, deoarece nu se mai aplica impozite. In Romania se iau in calcul maxim 40 de ani de serviciu;
- la data iesirii la pensie, militarii profesionisti primesc ca sprijin o suma substantiala fixa de bani (Israel – 100.000 $ SUA) sau echivalenta unui anumit numar de solde lunare, pâna la 36 (Franta, Marea Britanie, Turcia, Egipt). În Austria, la cerere, primesc anticipat si o suma egala cu 70 de pensii lunare, cu conditia sa fie girat de rude apropiate care sa poata prelua rambursarea în caz de deces. Ratiunea tuturor acestor ajutoare este, în principal, de a facilita integrarea în societatea civila, o eventuala reîntoarcere la locurile natale sau cumpararea unei locuinte pentru a o elibera în timp rezonabil pe aceea de serviciu;
- în toate tarile, pensiile militare se actualizeaza imediat cu indexarea salariilor militarilor activi, precum si periodic, în raport cu valoarea inflatiei;
- în marea majoritate a acestor tari, pensia militara se poate cumula cu un salariu în domeniul bugetar (în SUA – integral, în Portugalia – salariul se diminueaza cu o treime etc.).
Tarile foste socialiste europene, integrate în NATO, s-au aliniat principiilor generale în domeniul soldelor si pensiilor militare ale aliatilor, armatele lor ies cu oferta pe piata muncii, prin care se solicita profesionalism si înalta performanta, pentru a evita, atât cât este posibil, sacrificiul suprem.
Exemplele de mai sus nu subestimeaza profesiile civile ci, in masura in care au fost intelese corect si cu buna credinta, propun, in ultima instanta, recunoasterea unui drept acordat intr-un stat democrat, precum si a primatului securitatii nationale si a individului inaintea oricarui tip de activitate sociala, fara de care acestea nu ar fi posibile.
Dincolo de emotii, pasiuni, partizanat si interese, intreaga natiune trebuie sa realizeze ca actuala criza financiara globala reprezinta o amenintare majora la adresa securitatii nationale, a securitatii proprietatii si individului. Planurile de iesire din criza si de limitare a consecintelor ei in tara noastra nu tebuie sa genereze manifestari de discreditare nemeritata a institutiilor din domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, care trebuie sa fie apte a oferi mai mult ca oricand garantia stabilitatii statale pe plan intern si international.
Deci si in Romania, ca in toate tarile membre NATO si UE, actualul sistem a pensiilor militare este si trebuie sa ramana un sistem ocupational. In cadrul acestuia, metodologia specifica de calcul a pensiei nu se bazeaza pe principiul contributivitatii, acesta nefiind nicaieri specific armatei si profesiei militare. Militarul, oriunde in lume, slujeste tara sub drapel suportand privatiunile profesiei, iar pentru aceasta primeste o solda, nu are dreptul la negocierea unui salariu, iar la trecerea in rezerva o pensie (renta) care se raporteaza la activitatea lui de militar.
Nu putem sa nu ne intrebam acum: Romania a gresit prin aderarea la NATO si UE sau greseste acum, cand se indreapta in alta directie?
In ceea ce priveste Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, prin miile sale de membri si simpatizanti, ramane ferm atasat valorilor occidentale si nationale si va utiliza gradual toate formele legale ale activitatii sindicale, in plan intern si international, pentru ca Armata Romaniei, activa si in rezerva, sa acceada tot mai mult spre aceste valori, nu sa oscileze intre ele si terfelirea lor.
Consideram ca drumul Romaniei si al Armatei sale este fara intoarcere, dar in acest demers, dumneavoastra, clasa politica actuala, careia i s-au incredintat destinele natiunii, aveti rolul hotarator.
Asa sa ne ajute Dumnezeu!

miercuri, 14 aprilie 2010

Castigam intr-adevar aliati?

Pensiile militare par să transforme Guvernul într-un câmp de bătălie

publicat in News pe 12 Aprilie 2010, 00:00 .

Ministerul Apărării, sprijinit şi de preşedinţie, se opune modificării statutului pensiilor militare, susţinută de Ministerul Muncii şi de premierul Boc

„Conflictul” din interiorul puterii, legat de menţinerea sau nu a statutului privilegiat, necontributiv şi subvenţionat de la bugetul de stat, al pensiilor militare, se arată a fi din capul locului dezechilibrat. De o parte îi avem pe susţinătorii includerii pensiilor militare în noul sistem unitar de pensii publice, Mihai Şeitan şi Emil Boc, adică un ministru neafiliat politic şi un premier de sacrificiu. De cealaltă parte, avem armata, poliţia, serviciile, un ministru ce conduce un grup politic, al independen­ţilor, aflat în plină ascensiune şi care asigură fragila majoritate a Guver­nu­lui în Parlament, precum şi pe preşe­dintele României, Traian Băsescu.
Ministrul apărării, Ga­briel Oprea, susţine că, potrivit unei simulări efectuate de Casa Naţio­na­lă de Pensii şi Alte Drepturi de Asi­gu­rări Sociale (CNPAS), dacă pen­sii­le militarilor vor fi stabilite după a­ce­laşi algoritm potrivit căruia se cal­culează toate pensiile de stat, în func­ţie de CAS-ul plătit şi fără ga­rantarea procentului de 60% din ultima soldă sau salariu, militarii pensionari vor primi sume reduse cu valori între 19 şi 69%. În replică, premierul Boc şi ministrul muncii spun că doar pensiile militare de peste 3.000 de lei pe lună vor scădea, dar „în niciun caz cu 69%”, iar unele chiar vor creşte.
În plus, la sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii instituţiilor din apărare, ordine publică şi sigu­ran­ţă naţională şi-au amplificat lobby-ul parlamentar destinat men­ţi­nerii statutului aparte al pensiilor lor, propunând Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor ca aceste pen­sii să fie calculate fie pe baza unei legi speciale, fie prin introduce­rea, ca amendament la proiectul le­gii unitare a pensiilor, a unui capitol special destinat pensionarilor din aceste instituţii. Aceştia se bucură şi de sprijinul preşedintelui Băsescu, ca­re declara, anul trecut, că „siste­mul de pensii militare trebuia lăsat la sistemul de pensii militare, pentru că în toate ţările militarii sunt cu un sistem de pensionare separat şi tratament diferit”.
Problema nu e „cat”, ci „cum” şi „pana cand”
Să lăsăm deoparte jocurile poli­tice de imagine şi influenţă sau dis­cu­ţia populistă despre cât de mari sau mici sunt pensiile militare. Mai im­portant este cât de echitabilă este mo­dalitatea de stabilire şi calcul a acestora, comparativ cu cele utilizate pentru alte tipuri de pensii, precum şi cât de sustenabilă este finanţarea lor integrală de la bugetul de stat, prin simplu transfer de sume, fără nicio formă de acumulare şi capitalizare. MApN, ca şi diversele organizaţii ale militarilor spun că în ma­jo­ritatea ţărilor NATO pensiile mi­li­tare nu sunt contributive şi sunt stabilite într-un cuantum procentual de până la 80% din valoarea soldelor în­casate în ultimele luni de activitate. Afirmaţiile sunt întărite şi de avizul Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Să vedem unde a dus acest sistem în cazul liderului mondial Sta­tele Unite ale Americii. Până în 1984, Pentagonul plătea pur şi simplu din bugetul său propriu anual, stabilit şi alocat de către Trezorerie, banii re­pre­zentând pensiile militare. O vre­me, lucrurile au mers bine şi nu au existat probleme de finanţare, iar statul majora beneficiile de pensio­nare ale militarilor americani aproa­pe în fiecare an. În plus, şi perso­nalul forţelor armate ale SUA creştea de la an la an. Astfel încât, aproape de jumătatea anilor ’80, Congresul a constatat că nota de plată pentru pen­siile viitorilor
pensionari din ar­mata americană se majorează la ni­veluri îngrijorătoare şi a decis că trebuie luate măsuri de pre-finan­ţare a acestora, pentru a nu transfera integral povara imensă a cheltuie­li­lor vii­toare cu pensiile în sarcina ge­ne­ra­ţiilor următoare de contri­bua­bili.
Deficit de 840 de miliarde de dolari
În 1984, Congresul a decis că din acel an Pentagonul trebuie să în­cea­pă să pună bani deoparte din bugetul său pentru plata pensiilor viitoa­re ale militarilor americani aflaţi în activitate, şi nu doar să se bazeze, în fiecare an, pe alocările bugetare de la Trezorerie. Astfel, a fost creat Mi­li­tary Retirement Fund (MRF), un fond de pensii al armatei în care Pen­tagonul a început să transfere lu­nar sume de bani, care urmau să fie capitalizate şi economisite pentru pla­ta pensiilor viitoare.
Volumul transferurilor lunare este stabilit ca procent din fondul to­tal de salarii de bază al instituţiei, iar legea de funcţionare a acesteia pre­vede că orice majorare a bene­fi­ciilor salariale militare, care afectea­ză va­loa­rea viitoare a pensiilor, trebuie să fie însoţită, automat, de o ma­jorare a transferului lunar de bani către fondul de pensii. Banii sunt investiţi ex­clusiv în titluri de stat ale Trezore­riei SUA netranzac­ţio­nabile pe pieţe secundare şi cu randamente fixe, acu­mulările din fond crescând prin capitalizarea dobânzilor acestora. La înfiinţarea sa, MRF a calculat că, la acel moment, totalul obligaţiilor de plată nefinanţate pentru pensiile vii­toare ale militarilor activi era de 529 de miliarde de dolari, sumă care ar fi ur­mat să fie amortizată, din d­o­bânzi, într-o perioadă de 60 de ani.
Însă cu toate că, începând cu 2006, transferurile către MRF au ajuns să reprezinte aproape 40%
din fon­dul total de salarii de bază al Pen­tagonului, din cauza majorărilor de personal şi de salarii din armată, la sfârşitul anului 2009 fondul de pensii avea active de 336,56 miliarde de do­lari şi pasive de nu mai pu­ţin de 1,17 mii de miliarde de dolari, adică un deficit de circa 840 de mili­arde de dolari. Mai mult, în ianuarie 2010, un ONG a acuzat administraţia că a amânat transferuri datorate fondului de pensii al armatei în valoare de peste 295 de miliarde de dolari, din cauza deficitului bugetar.
Contribuţiile aduc beneficii doar dacă sunt investite
În Turcia, membru NATO, mili­ta­rii retraşi din activitate primesc pensii de la stat similare cu ceilalţi cetăţeni, dar, în plus, participă la un fond de pensii suplimentare dedicat lor. Acesta, intitulat Oyak şi înfiinţat în 1961, acţionează la fel ca un fond de pensii private şi, în prezent, este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din Turcia şi nu nu­mai, cu active de peste 8 miliarde de dolari la sfâr­şi­tul lui 2008.
În timp ce contribuţiile totale pen­tru pensia de bază de la stat sunt de 36% din salariul brut (16% angaja­tul şi 20% angajatorul), iar contri­bu­ţia la Oyak este de doar 10% (plătită ex­clusiv de angajat), beneficiile asi-gurate de Oyak sunt covârşitor mai mari decât cele ale pensiei publice. Astfel, un colonel din armata turcă, pensionat în 2005, primea, potrivit „Financial Times”, o pensie de la stat de circa 1.800 de euro pe lună şi una de la fondul special al armatei de peste 4.500 de euro pe lună. Printre principalele active ale Oyak se nu­mără deţinerea de 49% din acţiunile subsidiarei turceşti a constructorului auto francez Renault.
De un fond similar se bucură şi mi­litarii sud-coreeni - Military Mu­tual Aid Association (MMAA). De ase­menea, majoritatea statelor america­ne şi-au pus la punct fonduri de pensii cu activitate investiţională dedica­te forţelor locale de apărare şi ordine publică. Astfel, fondul de pensii mi­litare al statului Alaska avea, după anul fiscal încheiat în iunie 2009, in­vestiţii totale în valoare de 25,5 mili­oane de dolari, din care aproape o treime (7,84 milioane de dolari) în ac­ţiuni. În acel an, fondul primise con­tribuţii de 2,47 milioane de do­lari şi plătise pensii în valoare totală de 1,7 milioane de dolari.
"Se vorbeşte foarte mult că pensiile militare vor fi afectate. Nu e adevărat. Şi acum pensiile militare sunt plătite din bugetul de stat direct Ministerului Apărării şi vor fi plătite în continuare tot din bugetul de stat, dar de data aceasta Ministerului Muncii, iar pentru ofiţerii, militarii activi, contribuţia li se va adăuga la salariu. Sistemul de pensii militare trebuia lăsat la sistemul de pensii militare, pentru că în toate ţările militarii sunt cu un sistem de pensionare separat şi tratament diferit"
Traian Băsescu, preşedintele Romåniei (octombrie 2009, Radio Romånia Actualităţi)

Pensiile militare de la MApN, în date şi cifre
- Pentru activitate desfăşurată în condiţii normale de muncă, pensia militară reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, la care se adaugă sporuri de până la 9%, în funcţie de vechime;
- Cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează soldele, salariile sau indemnizaţiile cadrelor militare aflate în activitate;
- Cota de contribuţie individuală este de 5% din solda lunară brută şi se varsă la bugetul de stat, de unde se şi plătesc pensiile militare;
- În februarie anul acesta, potrivit datelor MApN, pensia militară medie lunară era de aproximativ 1.700 lei;
- Se aflau în plată 81.183 de pensii militare, astfel încât costurile anuale ale bugetului de stat cu pensiile militare aferente MApN (excluzând deci pensiile din MAI şi servicii) pot fi estimate la circa 1,65 miliarde de lei;
- Aproape 9% din pensiile militare, respectiv 7.265, aveau un cuantum de pes­te 3.001 lei, iar dintre acestea 209 aveau o valoare de peste 5.000 de lei;
- Majoritatea beneficiarilor de pensii militare - 45.154, respectiv 55,6% - a­veau, în luna februarie, pensii cu un cuantum cuprins între 1.001 şi 2.000 de lei;
- Pensia minimă era în cuantum de 39 de lei, iar în plafonul cuprins între 39 şi 1.000 de lei figurau, în februarie, 12.942 de pensionari.

Preşedintele Băsescu se declară împotriva reducerii pensiilor militarilor

Sursa :Financiarul 13.04.2010

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni (12 aprilie 2010) seară, că are o părere “proastă” despre posibilitatea micşorării pensiilor militarilor, prin aplicarea viitoarei Legi a pensiilor din sistemul public, subliniind că va avea acest lucru în vedere când va primi actul normativ spre promulgare.

La o emisiune a postului B1 TV, Băsescu a mărturisit că mama sa primeşte în prezent 750 de lei pe lună din pensia tatălui său, decedat, fost colonel, şi speră ca acest cuantum să nu se diminueze.
“Vă rog să mă credeţi, că vă spune un fiu de colonel în rezervă – Dumnezeu să-l ierte -, a cărui mamă a optat pentru pensia militară. Este 750 de lei pensia unui colonel din vremea pensiilor agricole. Sper să nu scadă, vedem când vine legea la promulgare”, a spus şeful statului.

Potrivit acestuia, ofiţerii care au activat doar înainte de 1989 nu beneficiază de un venit mare, pensiile ridicate fiind ale celor care au trecut în rezervă recent, la care s-au calculat anumite sporuri. “Nu mai avem generali din generaţia cartofolui, pensiile mari nu sunt la aceia. (…) Pensiile mari, dacă sunt, în perioada de veselie a sporurilor, care a lovit şi justiţia şi generalii”, a spus Băsescu.

În context, el a subliniat că în celelate state NATO, pensiile militare nu sunt amestecate cu cele civile. “Nicăieri în armatele NATO pensiile militare nu sunt amestecate cu cele civile, mai ales că Ministerul Apărării plăteşte pensiile din propriul lui buget”, a spus şeful statului.
Prim-ministrul Emil Boc şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, au explicat, în mai multe rânduri, că, prin aplicarea viitoarei Legi a pensiilor, militarilor cu pensii de până în 3.000 de lei pe lună nu le vor scădea veniturile. Proiectul Legii pensiilor, iniţiat de Guvern, se află în dezbaterea Parlamentului.

joi, 8 aprilie 2010

Si alte puncte de vedere decat cele ale guvernantilor!

Puncte de vedere privind reducerea pensiilor militare

- MEDIAFAX -


Preşedintele PNL Crin Antonescu a declarat miercuri 07 aprilie că, din punctul de vedere al liberalilor, nu pensiile speciale ale militarilor “fac gaură la buget” şi a susţinut că este “normal” ca aceştia să aibă u regim special de pensionare.
“Există pensii speciale şi pensii speciale. În ceea ce îi priveşte pe militari, întotdeauna în istoria României, în toate celelte ţări, cine şi-a asumat cariera militară a avut nişte handicapuri, nişte constrângeri în raport cu ceilalţi, în raport cu alte profesii, şi au avut şi nişte avantaje. Militarii au avut întotdeauna un regim special şi din punctul nostru de vedere nu acolo se face gaura bugetului. Aceşti oameni trebuie respectaţi pentru ceea ce au făcut, aceşti oameni au avut o înţelgere cu societatea în momentul în care au îmbrăcat haina militară şi mi se pare incorect ca astăzi ei că nu poată beneficia de aceste regim de pensionare pe care l-au avut”, a spus Antonescu.
Antonescu a susţinut că “este normal ca militarii să aibă un regim special de pensionare”. “Şi dacă domnul Boc doreşte şi trebuie să facă economii, să-şi mai taie din ca să zic ala, să lase militarii în pace. Să-i mai lase pe băieţii ăştia prin Dorobanţi, că nu mor de foame, să nu-i mai facă secretari de stat, să nu mai aducă să facă tot felul de experimente începând cu Ministerul Învăţământului cu tot felul de tineri buclucaşi care nu au văzut profesor mort de foame, să facă economie de acolo şi din banii publici pe care îi risipeşte”, a comentat liderul PNL.
Preşedintele Comisiei de apărare, senatorul Teodor Meleşcanu, susţine că pensiile personalului din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vor suferi, conform noului proiect de lege unică a pensiilor, o reducere de până la 50%. Senatorul Meleşcanu a afirmat că în şedinţa de joi 08 aprilie a comisiei va propune un amendament prin care pensiile militarilor şi ale tuturor celor care fac parte din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să rămână la acelaşi nivel ca în prezent.
“Avem şi o propunere de amendament care să coreleze intrarea în vigoare a oricăror prevederi prin introducerea unor coeficienţi care să limiteze această reducere până la nivelul anului 2025, când odată cu generalizarea legii unice a salarizării şi a creşterii posibilităţilor ca şi pensiile să fie mai mari, să nu permită această degradare subită, care dincolo de aspectele materiale are şi un impact profund negativ asupra securităţii naţionale în ansamblul ei, asupra motivării oamenilor pentru această meserie care este indispensabilă oricărui stat, inclusiv României” a declarat Melescanu.
Vicepreşedintele Comisie de apărare din Cameră, George Scutaru (PNL), a declarat că simularea potrivit căreia în urma aplicării sistemului unitar pensiile militare s-ar reduce cu până la 69% este o nouă confirmare a faptului că noua lege a pensiilor este nedreaptă faţă de militari.
“Simularea MApN este o confirmare în plus a faptului că noua lege a pensiilor este nedreaptă faţă de militari”, a declarat, pentru MEDIAFAX, deputatul PNL George Scutaru.
Deputatul PNL, vicepreşedinte al Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor, a spus că “nu se ţine cont de faptul că în statele NATO există o legislaţie distinctă pentru sectorul apărării”.
“Sunt convins că, în cadrul procesului parlamentar, senatorii şi deputaţii vor face corecturile necesare ţinând cont de statutul specific al carierei militare şi de constrângerile la care militarii sunt supuşi”, a mai spus el.

MEDIAFAX