miercuri, 14 aprilie 2010

Castigam intr-adevar aliati?

Pensiile militare par să transforme Guvernul într-un câmp de bătălie

publicat in News pe 12 Aprilie 2010, 00:00 .

Ministerul Apărării, sprijinit şi de preşedinţie, se opune modificării statutului pensiilor militare, susţinută de Ministerul Muncii şi de premierul Boc

„Conflictul” din interiorul puterii, legat de menţinerea sau nu a statutului privilegiat, necontributiv şi subvenţionat de la bugetul de stat, al pensiilor militare, se arată a fi din capul locului dezechilibrat. De o parte îi avem pe susţinătorii includerii pensiilor militare în noul sistem unitar de pensii publice, Mihai Şeitan şi Emil Boc, adică un ministru neafiliat politic şi un premier de sacrificiu. De cealaltă parte, avem armata, poliţia, serviciile, un ministru ce conduce un grup politic, al independen­ţilor, aflat în plină ascensiune şi care asigură fragila majoritate a Guver­nu­lui în Parlament, precum şi pe preşe­dintele României, Traian Băsescu.
Ministrul apărării, Ga­briel Oprea, susţine că, potrivit unei simulări efectuate de Casa Naţio­na­lă de Pensii şi Alte Drepturi de Asi­gu­rări Sociale (CNPAS), dacă pen­sii­le militarilor vor fi stabilite după a­ce­laşi algoritm potrivit căruia se cal­culează toate pensiile de stat, în func­ţie de CAS-ul plătit şi fără ga­rantarea procentului de 60% din ultima soldă sau salariu, militarii pensionari vor primi sume reduse cu valori între 19 şi 69%. În replică, premierul Boc şi ministrul muncii spun că doar pensiile militare de peste 3.000 de lei pe lună vor scădea, dar „în niciun caz cu 69%”, iar unele chiar vor creşte.
În plus, la sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii instituţiilor din apărare, ordine publică şi sigu­ran­ţă naţională şi-au amplificat lobby-ul parlamentar destinat men­ţi­nerii statutului aparte al pensiilor lor, propunând Comisiei de muncă din Camera Deputaţilor ca aceste pen­sii să fie calculate fie pe baza unei legi speciale, fie prin introduce­rea, ca amendament la proiectul le­gii unitare a pensiilor, a unui capitol special destinat pensionarilor din aceste instituţii. Aceştia se bucură şi de sprijinul preşedintelui Băsescu, ca­re declara, anul trecut, că „siste­mul de pensii militare trebuia lăsat la sistemul de pensii militare, pentru că în toate ţările militarii sunt cu un sistem de pensionare separat şi tratament diferit”.
Problema nu e „cat”, ci „cum” şi „pana cand”
Să lăsăm deoparte jocurile poli­tice de imagine şi influenţă sau dis­cu­ţia populistă despre cât de mari sau mici sunt pensiile militare. Mai im­portant este cât de echitabilă este mo­dalitatea de stabilire şi calcul a acestora, comparativ cu cele utilizate pentru alte tipuri de pensii, precum şi cât de sustenabilă este finanţarea lor integrală de la bugetul de stat, prin simplu transfer de sume, fără nicio formă de acumulare şi capitalizare. MApN, ca şi diversele organizaţii ale militarilor spun că în ma­jo­ritatea ţărilor NATO pensiile mi­li­tare nu sunt contributive şi sunt stabilite într-un cuantum procentual de până la 80% din valoarea soldelor în­casate în ultimele luni de activitate. Afirmaţiile sunt întărite şi de avizul Consiliului Legislativ asupra proiectului de lege privind sistemul unitar de pensii publice.
Să vedem unde a dus acest sistem în cazul liderului mondial Sta­tele Unite ale Americii. Până în 1984, Pentagonul plătea pur şi simplu din bugetul său propriu anual, stabilit şi alocat de către Trezorerie, banii re­pre­zentând pensiile militare. O vre­me, lucrurile au mers bine şi nu au existat probleme de finanţare, iar statul majora beneficiile de pensio­nare ale militarilor americani aproa­pe în fiecare an. În plus, şi perso­nalul forţelor armate ale SUA creştea de la an la an. Astfel încât, aproape de jumătatea anilor ’80, Congresul a constatat că nota de plată pentru pen­siile viitorilor
pensionari din ar­mata americană se majorează la ni­veluri îngrijorătoare şi a decis că trebuie luate măsuri de pre-finan­ţare a acestora, pentru a nu transfera integral povara imensă a cheltuie­li­lor vii­toare cu pensiile în sarcina ge­ne­ra­ţiilor următoare de contri­bua­bili.
Deficit de 840 de miliarde de dolari
În 1984, Congresul a decis că din acel an Pentagonul trebuie să în­cea­pă să pună bani deoparte din bugetul său pentru plata pensiilor viitoa­re ale militarilor americani aflaţi în activitate, şi nu doar să se bazeze, în fiecare an, pe alocările bugetare de la Trezorerie. Astfel, a fost creat Mi­li­tary Retirement Fund (MRF), un fond de pensii al armatei în care Pen­tagonul a început să transfere lu­nar sume de bani, care urmau să fie capitalizate şi economisite pentru pla­ta pensiilor viitoare.
Volumul transferurilor lunare este stabilit ca procent din fondul to­tal de salarii de bază al instituţiei, iar legea de funcţionare a acesteia pre­vede că orice majorare a bene­fi­ciilor salariale militare, care afectea­ză va­loa­rea viitoare a pensiilor, trebuie să fie însoţită, automat, de o ma­jorare a transferului lunar de bani către fondul de pensii. Banii sunt investiţi ex­clusiv în titluri de stat ale Trezore­riei SUA netranzac­ţio­nabile pe pieţe secundare şi cu randamente fixe, acu­mulările din fond crescând prin capitalizarea dobânzilor acestora. La înfiinţarea sa, MRF a calculat că, la acel moment, totalul obligaţiilor de plată nefinanţate pentru pensiile vii­toare ale militarilor activi era de 529 de miliarde de dolari, sumă care ar fi ur­mat să fie amortizată, din d­o­bânzi, într-o perioadă de 60 de ani.
Însă cu toate că, începând cu 2006, transferurile către MRF au ajuns să reprezinte aproape 40%
din fon­dul total de salarii de bază al Pen­tagonului, din cauza majorărilor de personal şi de salarii din armată, la sfârşitul anului 2009 fondul de pensii avea active de 336,56 miliarde de do­lari şi pasive de nu mai pu­ţin de 1,17 mii de miliarde de dolari, adică un deficit de circa 840 de mili­arde de dolari. Mai mult, în ianuarie 2010, un ONG a acuzat administraţia că a amânat transferuri datorate fondului de pensii al armatei în valoare de peste 295 de miliarde de dolari, din cauza deficitului bugetar.
Contribuţiile aduc beneficii doar dacă sunt investite
În Turcia, membru NATO, mili­ta­rii retraşi din activitate primesc pensii de la stat similare cu ceilalţi cetăţeni, dar, în plus, participă la un fond de pensii suplimentare dedicat lor. Acesta, intitulat Oyak şi înfiinţat în 1961, acţionează la fel ca un fond de pensii private şi, în prezent, este unul dintre cei mai mari investitori instituţionali din Turcia şi nu nu­mai, cu active de peste 8 miliarde de dolari la sfâr­şi­tul lui 2008.
În timp ce contribuţiile totale pen­tru pensia de bază de la stat sunt de 36% din salariul brut (16% angaja­tul şi 20% angajatorul), iar contri­bu­ţia la Oyak este de doar 10% (plătită ex­clusiv de angajat), beneficiile asi-gurate de Oyak sunt covârşitor mai mari decât cele ale pensiei publice. Astfel, un colonel din armata turcă, pensionat în 2005, primea, potrivit „Financial Times”, o pensie de la stat de circa 1.800 de euro pe lună şi una de la fondul special al armatei de peste 4.500 de euro pe lună. Printre principalele active ale Oyak se nu­mără deţinerea de 49% din acţiunile subsidiarei turceşti a constructorului auto francez Renault.
De un fond similar se bucură şi mi­litarii sud-coreeni - Military Mu­tual Aid Association (MMAA). De ase­menea, majoritatea statelor america­ne şi-au pus la punct fonduri de pensii cu activitate investiţională dedica­te forţelor locale de apărare şi ordine publică. Astfel, fondul de pensii mi­litare al statului Alaska avea, după anul fiscal încheiat în iunie 2009, in­vestiţii totale în valoare de 25,5 mili­oane de dolari, din care aproape o treime (7,84 milioane de dolari) în ac­ţiuni. În acel an, fondul primise con­tribuţii de 2,47 milioane de do­lari şi plătise pensii în valoare totală de 1,7 milioane de dolari.
"Se vorbeşte foarte mult că pensiile militare vor fi afectate. Nu e adevărat. Şi acum pensiile militare sunt plătite din bugetul de stat direct Ministerului Apărării şi vor fi plătite în continuare tot din bugetul de stat, dar de data aceasta Ministerului Muncii, iar pentru ofiţerii, militarii activi, contribuţia li se va adăuga la salariu. Sistemul de pensii militare trebuia lăsat la sistemul de pensii militare, pentru că în toate ţările militarii sunt cu un sistem de pensionare separat şi tratament diferit"
Traian Băsescu, preşedintele Romåniei (octombrie 2009, Radio Romånia Actualităţi)

Pensiile militare de la MApN, în date şi cifre
- Pentru activitate desfăşurată în condiţii normale de muncă, pensia militară reprezintă 60% din solda lunară brută din ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă, la care se adaugă sporuri de până la 9%, în funcţie de vechime;
- Cuantumul pensiilor militare se actualizează ori de câte ori se majorează soldele, salariile sau indemnizaţiile cadrelor militare aflate în activitate;
- Cota de contribuţie individuală este de 5% din solda lunară brută şi se varsă la bugetul de stat, de unde se şi plătesc pensiile militare;
- În februarie anul acesta, potrivit datelor MApN, pensia militară medie lunară era de aproximativ 1.700 lei;
- Se aflau în plată 81.183 de pensii militare, astfel încât costurile anuale ale bugetului de stat cu pensiile militare aferente MApN (excluzând deci pensiile din MAI şi servicii) pot fi estimate la circa 1,65 miliarde de lei;
- Aproape 9% din pensiile militare, respectiv 7.265, aveau un cuantum de pes­te 3.001 lei, iar dintre acestea 209 aveau o valoare de peste 5.000 de lei;
- Majoritatea beneficiarilor de pensii militare - 45.154, respectiv 55,6% - a­veau, în luna februarie, pensii cu un cuantum cuprins între 1.001 şi 2.000 de lei;
- Pensia minimă era în cuantum de 39 de lei, iar în plafonul cuprins între 39 şi 1.000 de lei figurau, în februarie, 12.942 de pensionari.

Preşedintele Băsescu se declară împotriva reducerii pensiilor militarilor

Sursa :Financiarul 13.04.2010

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni (12 aprilie 2010) seară, că are o părere “proastă” despre posibilitatea micşorării pensiilor militarilor, prin aplicarea viitoarei Legi a pensiilor din sistemul public, subliniind că va avea acest lucru în vedere când va primi actul normativ spre promulgare.

La o emisiune a postului B1 TV, Băsescu a mărturisit că mama sa primeşte în prezent 750 de lei pe lună din pensia tatălui său, decedat, fost colonel, şi speră ca acest cuantum să nu se diminueze.
“Vă rog să mă credeţi, că vă spune un fiu de colonel în rezervă – Dumnezeu să-l ierte -, a cărui mamă a optat pentru pensia militară. Este 750 de lei pensia unui colonel din vremea pensiilor agricole. Sper să nu scadă, vedem când vine legea la promulgare”, a spus şeful statului.

Potrivit acestuia, ofiţerii care au activat doar înainte de 1989 nu beneficiază de un venit mare, pensiile ridicate fiind ale celor care au trecut în rezervă recent, la care s-au calculat anumite sporuri. “Nu mai avem generali din generaţia cartofolui, pensiile mari nu sunt la aceia. (…) Pensiile mari, dacă sunt, în perioada de veselie a sporurilor, care a lovit şi justiţia şi generalii”, a spus Băsescu.

În context, el a subliniat că în celelate state NATO, pensiile militare nu sunt amestecate cu cele civile. “Nicăieri în armatele NATO pensiile militare nu sunt amestecate cu cele civile, mai ales că Ministerul Apărării plăteşte pensiile din propriul lui buget”, a spus şeful statului.
Prim-ministrul Emil Boc şi ministrul Muncii, Mihai Şeitan, au explicat, în mai multe rânduri, că, prin aplicarea viitoarei Legi a pensiilor, militarilor cu pensii de până în 3.000 de lei pe lună nu le vor scădea veniturile. Proiectul Legii pensiilor, iniţiat de Guvern, se află în dezbaterea Parlamentului.