Facand o comparatie intre armatele statelor aristocratice si armatele statelor democratice Alexis de Tocqueville afirma urmatoarele:" In aristocratii, starea militara, fiind o cariera privilegiata, este onorata chiar si in timp de pace. Oamenii care au talente, o cunoastere ampla si o ambitie mare, imbratiseaza aceasta cariera ; armata se afla, in toate privintele, la nivelul natiunii ; adesea chiar o depaseste. La popoarele democratice elita natiunii se indeparteaza putin cate putin de cariera militara, pentru a cauta pe alte cai, consideratie putere si mai ales bogatie. Dupa o pace lunga, armata tarii este intotdeauna inferioara tarii."
Acelasi autor sustine:
„Când spiritul militar abandonează un popor, cariera militara incetează imediat a mai fi onorată iar militarii de carieră ajung în ultimele rânduri ale funcţionarilor publici. Sunt puţin preţuiţi şi nimeni nu îi mai înţelege. Nu mai intră în armată cetăţeni importanţi ci cei mai puţin importanţi. Nimeni nu se mai lasă în voia ambiţiei militare decât atunci când nici o alta nu mai este îngăduită. Se formează un cerc vicios din care se iese cu greutate. Elita naţiunii evită cariera militară care nu mai este preţuită.”
Ma opresc aici cu citatul. Comentariul meu este urmatorul: Exact acest lucru s-a intamplat cu armata tarii noastre. Nimeni nu este interesat de aceasta cariera. Tentatiile vin din domeniul economic si mai ales din cel politic. Viata dedicata carierei miltare devine neinteresanta. Pierderea stimei publice apasa asupra spiritului armatei. Sufletele sunt ca infrante din aceasta din aceasta cauza.
Privind din alt punct de vedere aceasta evolutie este deosebit de importantă analiza relaţiei Armată – societate civilă, ca unul dintre principalii factori potenţatori ai stabilităţii naţionale. Relaţia aceasta se desfăşoară în două sensuri: influenţa indirectă exercitată de societatea civilă asupra organismului militar, dar şi influenţa Armatei asupra societăţii, ca unul dintre principalii factori de socializare. Instituţia militară este o instituţie a statului. Ea depăşeşte însă simpla condiţie de instrument al statului datorită funcţiilor pe care le are în societate şi calităţii ei de putere militară a naţiunii. De aceea, relaţia Armată – societate este una de un tip special, cu numeroase valenţe şi condiţionări. Din păcate, de foarte multe ori, această relaţie de cea mai mare importanţă pentru configurarea unui sistem credibil de securitate naţională este înţeleasă şi tratată simplist.
Procesele ce se manifesta si care evoluează la nivelul întregii societăţi influenţează de multe ori în mod negativ valorile armatei şi chiar obiectivele pe care aceasta le are de îndeplinit. Cateva din cauze sunt urmatoarele:
1. Acceptarea amestecului factorului politic in activitatea de conducere militara;
2. Lipsa de reactie a organismului militar la actiunile (acesta fiind paralizat de fatorul politic) indreptate impotriva institutei militare.
3. Lipsa unor instrumente si organisme politice si militare care sa se opuna in mod democratic degradarii institutiei militare;
4.Numeroase tendinţe care subminează cooperarea civil-militară şi, în anumite circumstanţe, pot degrada eficienţa militară ;
5.Existenta unei diferenţe mari între nivelul prestigiului pe care militarul crede că opinia publică trebuie să o confere profesiei sale (imaginea dorită) şi nivelul de prestigiu acordat profesiei de militar (imagine percepută). Aceste date sunt întărite de insatisfacţia manifestată de cadele militare faţă de modul în care media se ocupă de subiectele militare şi de apărare;
6.Mijloacele de comunicare în masă sunt foarte interesate de subiecte scandaloase, dar numai oarecum interesate de subiecte politice organizaţionale sau tehnice;
7.Opinia publică şi formatorii de opinie cultivă şi practică valori, etice şi principii, adesea diferite faţă de armată din motive numai de ei stiute. Unii dintre acestia la finalizarea serviciului militar obligatoriu s-au întors în societate şi arată prin ceea ce fac lipsa de interes a societăţii faţă de instituţia militară;
8. Eliminarea din sistem a persoanelor incomode din punct de vedere politic.
Acestea sunt cateva din motivele care in decursul timpului au permis ajungerea la starea de fapt de astazi cand o institutie fundamentala a statului, creditata cu o incredere enorma din partea a populatie este atacata si nu are capacitatea sa se apere.
8. Eliminarea din sistem a persoanelor incomode din punct de vedere politic.
Acestea sunt cateva din motivele care in decursul timpului au permis ajungerea la starea de fapt de astazi cand o institutie fundamentala a statului, creditata cu o incredere enorma din partea a populatie este atacata si nu are capacitatea sa se apere.
Stimati prieteni!
RăspundețiȘtergereAcum avem nevoie de unitate, de iesire din amorteala ce ne-a cuprins din diferite motive de-a lungul timpului! Discutia despre influentele negative asupra armatei sunt interesante, dar nu ne sunt de folos acum. Din proprie experienta va pot spune ca toate partidele, chiar din 1990, s-au temut de noi si s-au straduit sa ne tina in umbra! Si au reusit datorita lipsei unitatii, solidaritatii, egoismului etc. adica urmelor adanci lasate de educatia primita in tinerete. Am incercat sa-i conving pe colegii nostri ca numai intrand in toate partidele parlamentare ca membri si militand din interior pentru respectarea drepturilor noastre vom avea succes. Nu am reusit. Am incercat sa-i conving pe colegii din organizatia noastra a UNCMRR sa-si faca simtita prezenta in plan local prin implicare oficiala activa in problemele primariei si consiliului local. Nu am fost inteles. Deci ne meritam soarta!?
Acum, cand guvernantii nu mai stiu de unde sa scoata bani pentru buget si incearca sa ne recalculeze pensiile, se aplica aceeasi tactica de invrajbire si dezbinare.
Am ascultat astazi conferinta de presa tinuta de ministrul muncii si secretarii sai de stat. S-a afirmat inca o data ca numai 15% vor fi afectati de recalcularea pensiei si s-au dat si cateva exemple: la un caz cu o pensie de 2870 dupa recalculare rezulta o pensie de 2810, la alt caz cu o pensie de 2900 rezulta o pensie de 3100, la altul cu o pensie de 4600 rezulta o pensie de 3600! Ce aritmetica a folosit nu ne-a spus. Pentru orice cititor al legii 19/2000 care reglementeaza sistemul in care se doreste sa fim introdusi ar insemna ca la pensiile de mai sus ar trebui sa rezulte un punctaj mediu de minimum 4 puncte de pensie (valoarea actuala a punctului de pensie este 732,8 lei). Cati pensionari militari au avut de-a lungul carierei salariul (solda) de 4 ori mai mare (in medie) decat salariul mediu pe economie?
Prin toate iesirile publice ale actualilor guvernanti nu se incearca decat inducerea in eroare si dezbinarea noastra in perspectiva organizarii unor proteste ale organizatiilor si sindicatelor cadrele militarilor in rezerva si retragere!
Ar fi interesant de aflat care este pozitia ministrului apararii, militar de cariera, care ne-a asigurat de demnitatea si onoarea care-l caracterizeaza!